Dragostea in versiunea copiiilor

Având în vedere că a trecut destul de mult timp de când nu am mai postat ceva pe blogg, m-am gândit să vă împărtășesc ceva foarte drăguț pentru început!

Obișnuiam să fiu așa...

Apoi am cunoscut o fată...

Ea era așa...

Împreună, eram așa...



Îi ofeream cadouri ca acesta...



Când mi-a acceptat propunerea, eram așa...



Obișnuiam să vorbesc cu ea toată noaptea așa...

Și la birou eram așa...



Când prietenii mei au văzut-o pe iubita mea erau așa...



Și eu reacționam așa...

Dar de Sf. Valentin a primit un trandafir de la altcineva...și era foarte fericită





Și eu eram așa...

Care mai târziu s-a transformat în asta...

și asta...

Îmi venea să fac așa...



Și am început să fac așa...

FETE!

Sarbatori fericite!

Si uite ca iar au trecut lunile destul de repede si am ajuns din nou in prag de sarbatoare...
Avand in vedere ca maine plec cu ai mei la bunici pentru a ne reuni toti cu ocazia sarbatorilor pascale, am sa profit de ocazie sa va urez din suflet "Sarbatori fericite"!
La fiecare furtuna, sa aveti de fapt parte de un curcubeu, la fiecare lacrima pe care o varsati sa aveti parte de fapt de un zambet, la fiecare grija sa aveti parte de o promisiune, iar la fiecare pas sa aveti parte de o binecuvantare!

Sarbatori fericite alaturi de cei dragi si iepurasul sa va aduca tot ce va doriti!

A song

Am făcut o pasiune pentru melodia asta, dar sincer, nu aș putea să spun de ce...pur și simplu îmi place extrem de mult, deși nu prea înțeleg prea multe, decât niște versuri pe care mi le-a mai tradus mami, din ce și-a mai amintit.






Prin urmare, din amintirile vechi ale mamei, am reuși să ne dăm seama că e moledie de dragoste așa că am să i-o dedic lui:X

Inconștiența unor persoane

Am stat de multe ori să mă gândesc la acest subiect și de mult timp am vrut să îl aduc în discuție, dar nu aveam o temă foarte bună ca să îmi pot expune frustrarea, dar acum am găsit, așa că am să mă pun pe treabă și am să încep relatarea.
Semestrul acesta am început să facem practică de specialitate și grupa mea face practică la un spital pentru copii cu probleme locomotorii. După ce am fost prima dată, mă durea sufletul. Este ceva inexplicabil. Cred că pentru mine nu este un domeniu tocmai bun, mă refer la faptul că nu știu dacă aș avea rezultate lucrând cu copiii, având în vedere că mă doare sufletul când văd niște ființe nevinovate care suferă și se chinuie, având în vedere cazurile pe care le-am văzut acolo.
Dar nu despre asta vroiam să vorbesc.
Am întalnit un caz, despre o fetiță de 7 anișori, care are tetrapareză. Nu poate să facă mai nimic de una singură. Ca să intru în tema sugerată de titlul acestei posări, am să vă spun că această tetrapareză se datorează mai mult faptului că, mama, cand a intrat în travaliu, și-a sunat doctorița să îi spună, în ideea că îi va spune să meargă imediat la spital, dar doamna doctor i-a spus să ia niște medicamente care să îi mai întârzie un pic travaliul deoarece ea vine de la munte și ajunge în oraș abia peste 3 ore. Practic, copilul a rămas fără lichid și fără aer.
Acum stau să mă gândesc, oare cât de inconștientă a putut să fie acea doamnă doctor încât să îi spună bietei femei să ia acele medicamente, fără să o înștiințeze de efectele negative...Nu era mult mai simplu să îi spuna să meargă la maternitate și că va veni și ea acolo când va ajunge de la munte?!?!?!
Nu vreau să spun că vina este doar a doamnei doctor, pentru că, cred eu, pe undeva și mama are o vină. Oricât de ignorantă ești și oricât de puține lucruri știi, tot îți dai seama că în acele momente nu mai stai pe gânduri!
Nu are rost să vă spun cum se simțea mama fetiței atunci când povestea cum s-au întâmplat lucrurile. Se vedea foarte clar că regretă ce a făcut și că suferă din această cauză.

Un blog Dulce

Și uite că am revenit! Nu cred că am vreo scuză care să îmi justifice absența așa că nici nu am să încep sa debitez tot felul de motive.
Am să las postările mai serioase pe mai tîrziu și acum am să menționez că am primit un premiu foarte drăguț pe care am să il transmit mai departe altor persoane dragi mie!
Am primit de la el:* premiul pentru cel mai dulce blogg!
Premiul merge mai departe la: Dara, Coco, X., Miss Sushine, ANM, Madalina Raducanu!

O alta masca

• De ce tot timpul incercam sa ne ascundem sub o alta masca si incercam sa ne afisam altfel decat suntem?
• De ce incercam tot timpul sa parem altceva decat simplii oameni care suntem?
• De ce oare nu putem fi noi insine?
• Oare nu suntem capabili sa facem nimic daca nu ne ascundem dupa o masca?
• Oare nu suntem capabili sa ne acceptam pe noi insine asa cum suntem si de asta preferam sa purtam o alta masca?
• Oare pretindem ca suntem altcineva pentru a castiga simpatia celor din jur?
  

Unde vom ajunge?

Tocmai mi-a povestit o prietena ca i s-a furat telefonul in oras, dar asta am mai auzit-o cu totii. Mi-a povestit insa ca, in acelasi local, inainte cu o seara, unei domnisoare care s-a descaltat ca sa poata dansa mai bine, i s-au furat pantofii de sub masa!!!
Ma intreb eu asa, oare unde vom ajunge, avand in vedere situatia tarii, daca am ajuns sa furam si pantofi purtati de prin cluburi?? Avand in vedere ca mergem din rau in mai rau, ce vom face?

Secrete

Si acum...sa mai onoram cateva datorii!
Miss Sunshine insista sa stie 7 secrete ale mele...Acum am sa incerc sa vad care ar fi secretele de impartit.
Secrete foarte mari nu cred ca am, poate mai degraba tot felul de lucruri pe care nu imi place sa le recunosc. Hmmm
1. Nu stiu daca poate fi considerat un secret dar avand in vedere ca pe blogg nu am povestit niciodata despre asta, sa spunem ca poate fi luat ca atare...am avut in perioada in care ascultam foarte mult hip-hop si ma imbrac in haine largi si tot tacamul...saracii mei parinti!
2. Sunt foarte egoista, uneori chiar si cu persoanele dragi mie.
3. Sunt foarte orgolioasa si nu imi place sa o spun.
4. Sunt o persoana sensibila care tanjeste mereu dupa afectiune.
5. Uneori, imi place sa vad faptul ca atunci cand trec pe langa ei, fur privirile unor barbati.
6. De multe ori ma enervez foarte usor si nu imi convine nimic.
7. Mai nou, imi place sa ma trezesc dimineata si sa imi savurez biscuitii si cana de ceai in timp ce raman inca in pat si ma uit la seriale!

Draga mea, sper ca ti-am satisfacut curozitatea!

Si acum sa vedem, incerc sa fiu si eu curioasa si transmitem mai departe acest lucru. Sa vedem despre ce secrete ne va vorbi: Ella , X. , ANM si Sophia

Indiferenta

Ieri dupa examen am mers la o cafea cu o colega si am stat noi la povesti aproape 3 ore. Am povestit de multe chestii, am ras bine, dar m-a scocat un lucru pe care mi l-a povestit. Mi-a povestit ca era la facultate in Timisoara(cand a facut prima facultate pentru ca acum e la a doua facultate) si a iesit din camin pana la magazin, cand s-a intors de la magazin, a auzit in spatele ei niste pasi care se grabeau tot mai tare sa o ajunga si la un momendat s-a trezit cu o mana la gat si una pe abdomen. Mi-a povestit ca pana atunci nu credea ca putea urla asa de tare. De la caminul unde statea si pana la magazin nu faceai mai mult de trei minute, iar cand s-a intors era foarte aproape de camin. A inceput sa urle in speranta ca va veni pazinicul de la camin sa ii in sara in ajutor...dar nu a venit nimeni. Asta a trantit-o cu capul de perete, a lovit-o, ea nu s-a lasat si la un momendat, uitandu-se inspre camin, a vazut multe fete care stateau la geam si se uitau la ea, dar niciuna nu a facut nimic, niciuna nu a incercat sa o ajute cumva. A avut un noroc chior cu tocurile pe care le avea in picioare, pentru ca l-a lovit pe individ cu un toc direct in genunchi si el a cazut in genunchi.
Stau acum si ma gandesc cum poti sa dai dovada de atata indiferenta si cruzime? Sa stai efectiv sa te uiti la cel care este atacat pe strada si sa nu faci nimic, sa nu incerci sa il ajuti cumva, chiar prin simplu fapt de a chema politia...dar nu, tu preferi sa stai sa te uiti ca sa vezi deznodamantul! Stau sa ma gandesc uneori ca incet incet ne transformam in animale. Desi poate de multe ori si animale e prea mult spus, pentru ca si animalele se ajuta intre ele. Inteleg ca e un strain pentru tine persoana care e atacata, dar cum poti ca om, sa treci prin acel loc, sa intorci capul in cealalta parte si sa mergi mai departe prefacandu-te ca nu s-a intamplat nimic si ca nu ai vazut nimic? Nu iti vine in gand faptul ca puteai sa faci ceva pentru acea persoana si nu ai facut-o? Sau nu te intrebi apoi oare ce s-a intamplat acolo si ce s-ar fi intamplat daca ai fi depus un minim efort ca sa o ajuti?
Chiar asa de greu e sa ajuti un om intr-un moment atat de greu si de ingrozitor?

M-am saturat

M-am saturat de toate ideile astea preconcepute. M-am saturat ca toti oamenii sa fie foarte priceputi in toate si sa considere ca doar ei stiu adevarul si altceva nu mai conteaza. M-am saturat de simpla parere ca, daca esti copilul meu, eu stiu ce e mai bine pentru tine si incerc sa te protejez. Dar de unde stiu ei asta? Au un filling datorita dragostei pe care mi-o poarta? Dar daca ce cred ei ca e bine pentru mine se dovedeste sa fie total gresit? Daca ce ei considera ca e bine pentru mine imi face pe de o parte rau sau imi creeaza o stare de naplacere? M-am saturat sa ma lupt cu morile de vant si sa incerc in zadar sa explic de ce vreau sa fac anumite lucruri care imi plac cu o anumita persoana si nu cu altele. Degeaba stau si explic ca vreau sa ma duc cu cineva anume undeva si nu cu o loaza de lume, m-am saturat sa explic ca am nevoie de anumite momente in care sa fiu doar eu cu el si ca acele momente nu mi le m-ai poate oferi nimeni. M-am saturat sa incerc sa tot explic ca am crescut, ca am nevoie sa fac alte lucruri total diferite fata de cele pe care le faceam la 5 ani sau la 10 ani. Uneori as vrea sa uit de toate, sa nu ma mai intereseze ce zic ei si sa fiu fiica aia razvratita care face tot ce ii vine in cap!

Buna dimineata

Buna dimineata.
As mai fi vrut sa dorm sau sa lenevesc in pat, dar nu se poate...in schimb m-am trezit foarte bine dispusa si cred ca nimeni nu are cum sa imi strice ziua. De ce? Pentru simplu fapt ca sunt foarte fericita si foarte multumita in acelasi timp de mine insumi. Pentru ca aseara mi-am dat seama ca, chiar fac ceea ce imi doream de ani de zile sa fac si ceea ce imi doresc sa fac in viitor si ca mi se si potriveste.
De unde aceasta concluzie? De la examenul de aseara cu care m-am stresat toata saptamana trecuta si am inceput sa ma pregatesc pentru el inca din vacanta pentru ca aveam de facut un proiect, un studiu experimental, dar as putea sa il numesc si un mini experiment, in care, pornind de la o ipoteza, trebuia sa il elaborezi astfel incat sa obtii anumite rezultate, pe baza a ceea ce ni s-a predat la curs. Dar e destul de greu cand teoria e per general si tu trebuie sa iti dai seama cum sa formulezi ipoteza, apoi ce variabile ai, sa iti gasesti subiectii, sa vezi ce trebuie sa faci, ma refer la procedura, sa intocmesti chiar si un chestionar daca este nevoie, apoi sa faci calcule... ca eu cand le-am vazut la curs chiar am stat sa ma gandesc ca de aproape 5ani de zile fug de matematica si uite unde am ajuns! Apoi pe baza rezultatelor trebuie sa faci tot felul de grafice si asa mai departe. In orice caz a fost mult de lucru la el, ca sa nu mai vorbim de teoria pentru proiect care nu trebuia sa fie foarte multa, dar sa nici nu depaseasca mai mult de 4 pagini si sa fie si din 5 surse. Pentru mine a fost ceva nou, nefacand asa ceva in liceu si destul de greu. Dar in final totul a iesit cu bine si munca mi-a fost recompensata peste masura. Deci in concluzie, a meritat tot efortul.

Au trecut atat de repede

Avand in vedere ca nu am mai postat nimic dinainte de Craciun, ar cam trebui sa incep cu inceputul. Craciunul acesta am fost doar noi doi acasa, iar anul acesta mi-am facut ca sa ii spun asa, mai mult datoria si casa a fost mult mai impodobita! Am avut parte de niste zile foarte frumoase de care chiar aveam nevoie, chiar aveam nevoie sa fim doar noi...dar din pacate zilele au trecut prea repede. In seara de ajun trebuia sa ne dam cadourile pe care le-am pus sub brad de cum am ajuns la el, dar am fost prea curioasa deoarece cadoul meu era prea frumos in exterior, asa ca ni le-am dat mai repede. Eu am primit poate ceea ce vroiam de foarte mult timp...e la mine pe deget. A venit apoi iar revelionul care a fost foarte linistit, nimic iesit din comun, la niste prieteni acasa, noi si ei si uite-asa toate sarbatorile de iarna au trecut de parca zici ca nici n-au fost si cand te gandesti cat de mult se pregateste lumea pentru ele....
Acum timpul trece destul de repede si parca nu imi ajunge ca sa fac tot ce am de facut, adica sa si invat si sa si fac proiecte. A inceput sesiunea, in care pot sa spun ca am intrat cu dreptul. Mai am inca 4 examene si apoi din nou vacanta. Nu stiu ce as mai putea sa va povestesc pentru ca momentan la mine in cap nu e decat o harababura totala despre Platon, Aristotel, Hipocrate, Jung, Freud, Rene Descartes si multi altii....