Alexandra

Alexandra

Da din aripi si gaseste

marți, 19 octombrie 2010

Parintii

Stau uneori si ma intreb pentru ce mama naibii ti-a trebuit un copil sau mai multi, dupa ce te-ai casatarit, copil pe care sa il stresezi zi de zi...caruia ii explici tot timpul de pe un picior de superioritate...caruia nu ii permiti sa isi spuna parerea pentru ca este copil si prostut si doar tu ca parinte ai dreptate si stii ce ce bine...cand nu iti convine nimic din ceea ce copilul tau face...cand tot timpul copilul tau e de vina pentru ca e mai simplu decat tu ca parinte sa recunosti ca ai gresit. Lucrurile astea se mai intampla cateodata, dar deja cand se intampla tot timpul, ceva nu e bine. De ce ca parinte, dupa ce copilul tau face o greseala foarte mare, cu urmari multe si nu tocmai placute, dar el isi da seama ca a gresit, de ce de fiecare data cand ai ocazia ii faci doar reprosuri? Parintii chiar nu isi dau seama ca prin astfel de comportament nu fac altceva decat sa isi indeparteze incet incet copiii? Poate ca multi dintre acesti parinti isi vor da seama la un momendat, dar oare nu va fi prea tarziu?

37 de comentarii:

  1. Da... cunosc tipul asta de comportament.. Sincera sa fiu sunt sigura ca noi, ca si viitori parinti vom fi altfel cu copiii nostrii, cel putin asa cred, pentru ca pe noi ne'au tocat parintii la cap non stop ...

    RăspundețiȘtergere
  2. crede-ma ca imi doresc din suflet sa fiu altfel atunci cand voi avea copii si am sa fiu altfel.copilul meu nu imi va spune mie ca merge acolo si tatalui ii va spune ca merge dincolo pentru ca stie din start ca nu va fi de-acord sau multe alte lucruri. ma va ajuta oricum si psihologia si va fi foarte bine.

    RăspundețiȘtergere
  3. ar trebui ca parintii sa citeasca postarea asta .. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Parintii citesc postarea aceasta. Si unii dintre ei isi iau notite. Multumesc pentru sansa de a afla si parerea copiilor despre parinti. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Alexandra, cei care se poarta asa nu-si dau seama nici o clipa cat rau le fac propriilor copii. Ei sunt plini de bune intentii, numai ca metodele alese pentru a face educatie nu sunt cele potrivite.
    Unii realizeaza macar mai tarziu ca au gresit si chiar daca nu recunosc, isi schimba totusi atitudinea. Altii... intra in pamant cu convingerea ca au drept de viata si de moarte asupra copilului doar pentru ca l-au adus pe lume.
    Stii ce e important? Sa nu uiti niciodata revolta pe care o simti acum (si sa nu faci la randul tau aceleasi greseli).
    Te pup.

    RăspundețiȘtergere
  6. foarte bun postul asta.
    atunci cand isi vor da seama, va fi prea tarziu pentru ei, pentru ca vor fi tratati cu indiferenta exact cand vor avea nevoie.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ideea e urmatoarea, cel putin in cazul meu. Parintii parintilor nostri au fost autoritari, iar parintii nostri erau cei ascultatori, cei care daca trebuia, stateau si in cap la comanda parintilor. Prin urmare, au mostenti aceasta autoritate, insa tehnologia le-a dat planul peste cap, astfel copii parintilor nostri, adica noi, nu mai vrem sa fim dirijati si sa ni se stabileasca totul, adica suntem mai rebeli. De aici pornesc expresiile precum "Copii mei o sa aiba o viata diferita fata de a mea, nu o sa ii fac cum mi-au facut mie parintii", insa si daca lasi copii sa fie prea libertini nu-i bine. Is fel si fel de metode cum sa cresti un copil care sa te asculte, sa nu faca totul de capul tau si cu care sa te intelegi.

    PS: Nu incerc sa iau apararea parintilor, nici eu nu stau bine la capitolul asta, insa sa-i lasam sa se exprime zic eu, pentru ca le cam expira generatia.

    RăspundețiȘtergere
  8. bine pusa problema dintre parinti si copii...dar trebuie sa ne gandim ca si noi la randul nostru vom avea copii..deci ar trebui sa fie comunicare si din partea noastra ...parintii intotdeuna vreu binele copiilor lor ...

    RăspundețiȘtergere
  9. Parintii sunt stalpul nostru de rezistenta morala si prin ei dobandim calitati esentiale prin care invatam pas cu pas dintr-ale vietii, asta daca suntem niste copii ascultatori si le urmam sfaturile care ne vor binele. Eu am astfel de parinti si stiu ca pana acum mi-a fost bine. Mi-as dori sa se rezolve desele probleme care exista astazi intre copii si parinti, pentru ca daca aceasta relatie nu este vazuta bine de la inceput, s-ar putea ca mai tarziu sa nu mai existe, dat fiind ca multi copii isi urasc sau mai rau isi blesteama parintii sau chiar invers. Asadar, aceasta relatie trebuie fructificata si intretinuta in permanenta cu dragoste, credinta si nadejde.

    RăspundețiȘtergere
  10. Join the club...Asa sunt si ai mei:(..

    RăspundețiȘtergere
  11. Cunosc sentimentul...Cuvintele sunt de prisos..

    RăspundețiȘtergere
  12. Cand esti parinte devi altfel chiar daca acum iti propui sa fi cumva sigur nu vei fi in totalitate asa.
    Multi parinti iau aceasta atitudine din prea mult protectionisim, sau se gandesc sa fie bine.
    Parinti mei zic ca vor sa incerce sa fim prieteni, acum sa vedem daca o sa le reuseasca....mami zice ca mai bine sa ii zic ei ce prosti fac decat sa patesc ceva mai grav.
    Oricum, cred ca totul provine din cultura...mamaie rade de mami zicand ca se crede parinte modern, insa mami spera sa ma invete sa aleg eu singura si sa ma gandesc ce e mai bine pentru mine.

    RăspundețiȘtergere
  13. Si ce facem cand nu'si dau seama? Cand cred ca prin certuri, pedepse si reprosuri ei defapt vor sa ne educe?

    Eu continui sa cred ca asa au crescut ei, si li sa intiparit in cap modul asta de educare, si chiar nu se pot schimba. Asa reusesc sa nu ma supar..

    RăspundețiȘtergere
  14. Dara cred ca intentiile lor sunt foarte bune dar m-apuca disperarea atunci cand nu ma lasa nici macar sa imi spun parerea, sa spun si eu ce cred,mai ales cand e vorba de mine. Mi-am promis mie ca nu am sa fac la fel ca si parintii mei si copilul meu va avea parte de niste parinti ok din toate punctele de vedere

    RăspundețiȘtergere
  15. Iustinel eu am fost un copil ascultator din totdeauna, doar de 2 ani ce am inceput sa am problemele astea cu tata de cand vreau sa imi spun si eu punctul de vedere. Asa cum e tata, am avut libertatea de care am avut nevoie. Mi s-a spu doar ca daca invat am toata libertatea pe care o vreau. Eu am sa fiu altfel cu copiii mei dar asta nu inseamna ca am sa le ofer totul pe tava si ei sa nu stie sa faca absolut nimic. Nu o sa invat pe degeaba psihologia copilului:)

    RăspundețiȘtergere
  16. Iulia eu ii spun si cominic cu el, dar daca sare ca ars in fund atunci cand nu ii convine parerea mea si incepe sa ridice tonul ca doar el stie si stie el mai bine decat mine, ce pot sa ii fac?

    RăspundețiȘtergere
  17. Iulicik nu am sa ajung atat de departe, pana la ura. Doar pur si simplu a fost o descarcare a mea, dupa cateva zile care au decurs in acest fel. Acum teoretic totul e bine ca vorbit cu mine ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si va fi totul bine pana cand vom avea iar pareri in contradictoriu:)

    RăspundețiȘtergere
  18. Andra Sara Otilia cam acolo tind si eu sa ajung ca parinte. Nu spun ca tata nu imi vrea binele dar macar sa imi asculte parerea si daca nu e de acord cu ea, sa imi spuna frumos care e parerea lui, nu sa inceapa sa ridice tonul si sa spuna ca nu, nu e adevarat, ca e asa...

    RăspundețiȘtergere
  19. Camelya sunt de acord cu tine doar cu uneori nu mai pot si trebuie sa fac ceva, sa ma decarc, sa spun cuiva

    RăspundețiȘtergere
  20. Si ultimul meu post tot despre parinti e.

    RăspundețiȘtergere
  21. Am trait astfel de experinte din pacate...si e foarte dificil Daer priveste partea buna Ale, Tu niciodata nu vei fi asa...caci stii cum e...iar copii tai vor fi fericiti!.
    Fii tare>:D< Dumnezeu te iubeste mereu...asa cum esti.:*

    RăspundețiȘtergere
  22. parintii care nu au reusit sa treaca peste schimbarea regimului comunist, unde au crescut intr-un anumit fel, au o abordare gresita si ne e greu sa le schimbam mofturile: ei se vor multumi sa reproseze, sa scoata ochii cu ce avem noi si ei nu au avut, nu vor intelege in definitiv ca lumea este in continua miscare ...baftqa in "razboiul" cu parintii

    RăspundețiȘtergere
  23. Nu cred ca toti parintii sunt asa, adica na, nu e bine sa generalizezi.
    Parintii mei au fost niste exemple la modul real atat moral cat si social. Practic, eu am fost un tip mai rebel, nu prea acceptam sa mi se dea ordine insa multe sfaturi de ale lor m-au ajutat enorm in viata. Acum, privesc altfel lucrurile si cred ca si nenumaratele cicaliri m-au ajutat sa imi formez un caracter adevarat. Depinde de situatie, insa cred ca ar trebui sa existe multa comunicare in relatia copil-parinte.

    RăspundețiȘtergere
  24. ooof.. stiu cum e.
    asa erau si ai mei. inca mai sunt asa uneori, si incearca sa nu aplice acelasi comportament cu sora mea, insa pe mn m`au indepartat cat de cat.
    e aiurea

    RăspundețiȘtergere
  25. madalina multumesc pentru incurajari

    RăspundețiȘtergere
  26. Cred că tuturor li s-a întâmplat asta,mie,ţie,altora.Poate singurii copii cărora nu li se întâmplă asta sunt copiii abandonaţi sau ai căror părinţi lipsesc cu lunile,an de an,din viaţa lor. E greu,la un momendat trebuie să-ţi impui punctul de vedere,chiar dacă ţi-l impui cu vocea joasă şi cu alintări către părinţi,cumva trebuie să explici.
    Bon chance!

    RăspundețiȘtergere
  27. cred ca toti trecem prin momente dinastea cand nu ne intelegem cu parintii....e o perioada in care nu ne dam seama de multe ..si vedem altfel lucrurile fata de parintii nostrii .....ei ne inpun anumite lucruri si noi nu vrem sa vedem ... ei cred ca au dreptate ...si de multe ori ne dam seama tarziu de greselile care le facem .... eu am o relatie speciala cu ai mei ... sunt cred un caz fericit...sunt multumita cu parintii care ii am si deocamdata ne intelegem foarte bine sunt alaturi de mine in tot ce fac si sunt de acord cu tot ce am ales in viata ..acelasi lucru iti doresc si tie pe viitor ....PS: in legatura cu ce ai scris la mine ....da ma regasesc in ceea ce am scris acum sunt trista pt ca sunt departe de ceea ce imi era drag doar atat ....

    RăspundețiȘtergere
  28. Ai dreptate alexandra, prin aceste moduri parintii se indeparteaza de noi. cateodata chiar daca a gresit copilul are nevoie de intelegere , de compasiune si de a fi ajutat cu caldura sa mearga mai departe, ca pe viitor sa invete din greseli.

    RăspundețiȘtergere
  29. Alexandra, stiu cum e sa n-ai dreptul sa iti exprimi parerea, sa faci niste chestii care consideri tu ca sunt corecte si nu esti lasat, s.a.m.d, insa nu asta era ideea. Ideea era sa faci contrariul celor spuse de ei, ca sa le arati ca sunt si alte metode nu numai cum zic ei. Sa le deschizi ochii si sa le arati ca viitorul tau, este al tau, nu al lor, al vecinului sau al postasului. Eu cel putin asa am facut, si desi nu le-a convenit, si-au dat seama ca totusi, eu o sa traiesc cum o sa traiesc, dar o sa traiesc cum vreau eu.

    RăspundețiȘtergere
  30. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  31. @calator spre infinit : da si eu sunt la fel :) stau doar cu mama si ne intelegem super bine. :) radem si la cumparaturi de descurcam super-bine impreuna.. acum @alexandra : incearca sa colaborezi cu ei.. ai mare dreptate cu ce ai spus... am vazut si eu astfel de cazuri si ma bucur ca nu-s unul din ele ;)... deobicei cand sunt amandoi se " aliaza impotriva ta " ca sa spun asa si nu ai nicio sansa sa scapi de acolo :-S .. noroc cu ei ;)

    RăspundețiȘtergere
  32. si inca ceva :) :D am citit majoritatea comenturilor si adevarul e ca " da " sunt cam exagerati unii parinti dar totusi pana la urma ar trebui sa le fim recunscatori pentru ca eu cred ca majoritatea dintre noi avem multe lucruri pentru care mama si tata au scos portofelul. mi se pare cam rautacios ce a spus ANELISE ( ar fi cam urat sa-i tratam cu indiferenta ) :) parerea mea :D nu stiu cat conteaza

    RăspundețiȘtergere
  33. @leila, nu e rautate ci un adevar. sunt fel si fel de oameni, iar daca un copil vrea, poate sa-l trateze cu foarte multa indiferenta pe parintele lui la batranete.Sunt foarte multe cazuri de acest gen.

    RăspundețiȘtergere
  34. Cu siguranta nu toti parintii sant asa....

    RăspundețiȘtergere
  35. your blog is very interesting ; )
    amazing ; )


    if you want follow me :** <3

    RăspundețiȘtergere
  36. parerea mea e ca nu toti parintii sunt asa...si chiar daca sunt asa eu cred ca iti vor binele..adica sigur it vor binele..dar tu ii intelegi gresit

    RăspundețiȘtergere
  37. Nu cred ca exista copil sa nu aibe conflicte cu parintii :)) Eu m-am saturat, dupa ce ca le am pe ale mele, probleme interioare sau cu persoane din afara familiei, mai vin si ei cu reprosuri, mai mult te trag in jos in loc sa te sprijine si tot ei au mereu impresia ca au dreptate si totul e cum vor si zic ei. Sunt, de fapt, niste copii mai mari, mai speriati de viata decat noi..

    RăspundețiȘtergere