Imi este dor de toate acele timpuri cand asteptam cu nerabdare fiecare sarbatoare cu traditiile ei si ne multumeam cu dulciuri si cu cozonaci, fara sa asteptam sa primim doar bani.
Imi este dor de toate acele timpuri cand nu eram bulversati cu toate aceste sarbatori importate de la altii, dupa care toata lumea din ziua de azi alearga.
Imi este dor de toate acele timpuri cand puteam sa stau linistita, sa citesc o carte, sa traiesc aventurile prin intermediul personajului, cand rezumatele fiecarei carti nu erau la tot pasul si parcurgeai fiecare rand cu deosebita placere.
Imi este dor de toate acele timpuri cand toti ieseam afara sa ne jucam diverse jocuri, cand ne strangeam cate 15-20 de copii de la mai multe scari de bloc pentru ca inca atunci nu se prea statea la calculator, la jocuri on-line.
Imi este dor de acele vremuri cand asteptam in fiecare zi cu nerabdare sa vina o anumita ora pentru a ne putea uita la desenele preferate: Sandy Belle, Tom si Jerry, Sailor Moon, Looney Tunes si altele.
Imi este dor de acele vremuri cand toti adoram aceste personaje care ne infrumusetau copilaria si nu gaseai pe toate rafturile din fiecare supermarket, de la radiera si creioane, pana la haine si lenjerie de pat cu Hannah Montana...
Imi este dor de acele vremuri cand stiam sa pretuim o carte pe care am primit-o in dar si nu ne bosumflam pentru ca ne asteptam la un cadou mult mai mare.
Imi este dor de acele vremuri cand, copil fiind, era extraordinar sa citesti Alba ca zapada, Scufita rosie, Amintiri din copilarie si multe altele, ca o forma de relaxare, nu sa te uiti la dvd-uri cu Oraselul lenes.
Imi este dor de acele vremuri cand ieseam in parc sa ne plimbam, sa ne jucam si nu gaseai peste tot doar covoare intregi de chistoace.
Imi este dor de acele vremuri cand pana la varsta de 14 ani puteam fi inca copii si nu tindeam spre o maturizare mult mai rapida.
Imi este dor de acele vremuri cand nu visam doar sa iesim in club, sa ne dezbracam cat mai tare pentru a parea mult mai mature, cand nu visam sa stam cu paharul cu suta de votca in mana stanga si tigara in mana dreapta, atunci cand abia ieseam de la pubertate.
Imi este dor de mirosul de cozonaci facuti in cuptorul vechi de la bunica, de mirosul pomilor care abia infloresc si de tot ce natura poate sa iti ofere atunci cand stai doar si te uiti in jurul tau!
Tie de ce iti este dor?!
ne este dor.....ne este dor de copilarie...de tot ceea ce insemna....copil....defapt...de este dor de noi....ne este dor de ceva vechi de ceea ce acum nu mai intalnim...de ceea ce acum...nici macar nu mai auzim....de aceea ne este DOR!..........super blog'ul....:X.....it's your life!.....pusi scumpo:* .........si mie una pot sa spun ca imi e dor de tn.....si de tot ce inseamna copilarie si prieteni....alexandra bica;)
RăspundețiȘtergerei miss you too...pusilici
RăspundețiȘtergereimi lipseste copilaria si imi este ciuda ca timpul care trece face ca distanta dintre prezent si trecut sa fie tot mai mare. imi este dor de jocurile din fata blocului, de vata de zahar si de serile in care ajungeam rupti de oboseala acasa dupa o "de-a v-ati ascunselea" ca-n povesti.
RăspundețiȘtergereimi este dor de inocenta. De umarul care mi-a sprijinit copilaria. De mine, atunci.
As vrea sa inot, chiar daca nu stiu sa o fac.As vrea sa zbor, chiar daca mi-ar fi putin teama ca parasuta s-ar bloca.As vrea sa ma pierd in lume, chiar daca stiu ca mi-ar fi dor...
Sau poate că doar imi este dor …si atat.
xoxo>:D< ...... Anaa:D
Mie mi-e dor sa fiu linistita, sa fiu copil si sa uit de tot raul din jurul meu, mi-e dor de limpezimea din ochii oamenilor....mi-e dor sa fie cum a fost :). kiss ya :* :)
RăspundețiȘtergereMi-e dor de snacks-uri mâncate la Cartoon Network,de ore întregi de fotbal cu băieţii,mi-e dor de liceu,mi-e dor să mai mănânc cartofi prăjiţi cu tataie,mi-e dor să mă plimb km întregi pe role,mi-e dor să chiulesc...:(
RăspundețiȘtergereMi-e dor de dățile când chiuleam cu clasa și apoi ne dârdâiau pantalonii pe noi, de momentele în care nu aveau nici o grijă, de scăldatul cu prietenii, de plimbatul cu bicicleta de dimineață până seara pt ca a 2 a zi să o iau de la capăt, de acadelele din zahăr ars, mi-e dor de discuțiile copilărești pe care le aveam cu soră-mea înainte de a ne culca...mi-e dor..cui nu-i e?
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereCand eram mici toate aveau alt haz, acum insa zici ca traim pe alta lume. Craciunul nu mai are acelasi haz, mosul nu mai vine ca atunci cand eram mici... mare pacat. trece timpul si ne maturizam
RăspundețiȘtergerevorba cuiva de mai sus, cand eram mici toate aveau haz, acum nu mai stim ce ne asteapta a doua zi. good post !
RăspundețiȘtergere